Information

Type: Manga

Volumes: 1

Chapters: Unknown

Status: Publishing

Published: Sep 17, 2015 to ?

Genres: Action, Historical, Shounen

Authors: Takei, Hiroyuki (Story & Art)

Serialization: Shounen Magazine Edge

Viata este deja grea pentru o pisica fara stapan, insa samuraiul care se misca, reputatia furibila a lui Norachiyo si spada de neegalata au asigurat ca are o multime de inamici pe coada.

Samurai ratacit, Norachiyo, poate ca si-a pierdut stapanul, dar nu si-a pierdut mandria. Purtand clopotul unei "mate tinute", Norachiyo se rataceste din oras in oras, protejandu-i pe cei slabi, dar are un stabilizator de dusmani suficient de tematori pentru a se potrivi cu reputația lui. Exista o multime de 'matze' care doresc capul acestui faimos samurai, dar Norachiyo nu va cadea pana nu va gasii locul care il cheama.

Nu cred ca m-as fi asteptat vreodata sa vad o serie de pisici ca personaje... de fapt ma astepta... la dracu miau... intr-o poveste clasica ratacita cu samurai, asa ca "Nekogahara", chiar ca si un concept, continua sa fie destul de fascinant pentru mine. Premisa este destul de simpla - Norachiyo este un motan-samurai fara teama si o enigma, care se rataceste din oras in oras, confruntandu-se cu raufacatorii, dar una dintre problemele pe care se intalneste din timp este ca Norachiyo este putin prea enigmatic pentru a detine povestea. Istoria lui este explorata putin, dar personalitatea sa este aproape inexistenta, in afara dorintei sale de a-si gasi locul sau de moarte. Acest lucru nu face povestea mai convingatoare, combinata cu simplitatea restului povestirii, el lupta cu o serie de batalii impotriva "baddies".

Desi l-am gasit pe Norachiyo insusi ca fiind mai 'blander', un lucru pe care am vrut sa il vad mai mult a fost dezvoltarea acestei lumi, pentru ca am crezut ca are o serie de concepte interesante care o sustin intr-un mod creativ. Vedem ca conceptul de pisica pastrat a fost constant, desi acest lucru nu a fost explorat intr-un mod substantial, mi-a placut modul in care acest lucru a jucat in intreaga idee a oamenilor fiind figuri asemanatoare cu dumnezeu in aceasta lume. Sant foarte curios sa vad daca aceasta poveste are loc in "lumea reala", intr-un anumit sens, cu oamenii care se lupta cu propriile razboaie in tandem cu pisicile, iar acest lucru ar putea deveni cu adevarat interesant daca este facut bine. Acest concept duce probabil la cea mai tare scena recurenta din acest volum, unde vedem ca Norachiyo sa se descurce intr-un samurai uman extraordinar trasat in amintirile sale si chiar sper cu adevarat ca acest lucru va fi examinat pentru ca ar fi o modalitate minunata de a dezbate aceasta lume precum si de a da Norachiyo's backstory mult mai relevanta.

In timp ce povestea lui Nekogahara este competenta daca este putin subdezvoltata, arta este un alt aspect care era un sac mixt. La prima vedere, arta functioneaza foarte bine - are un aspect placut stilizat care aduce cu adevarat o estetica unica lumii lui Norachiyo asemanatoare cu o pictura datorata liniilor ascutite si utilizarii minime a umbririi si totul arata foarte bine intr-o multime de scene stationare. Mi-a plăcut personajul desenat foarte mult - sansele sant daca cititi aceasta serie, avand o dorinta de a vedea pisicile facand lucruri reci ca samuraii si pot spune ca acest volum ofera in aceasta privinta frumoasa, in ceea ce priveste afisarea unei game variate de design de caractere memorabile, care se simt adevarate cu setarea fiind descrisa intr-un fel fermecator de pisici. Expresia este minunata, si, m-am bucurat de modul in care obtine panourile care se apropie de momente dramatice.

Pentru toate lucrurile pe care arta le face bine, cea mai mare problema sant scenele de actiune destul de greu de citit uneori. Stilul lui Takei-sensei incearca sa surprinda aspectul ingerului care a fost imprastiat intr-o multime de scene pentru a arata ferocitatea bataliei insotita de linii zimtate pentru a arata taieturi, dar problema este ca acest lucru duce la cateva panouri unde este aproape imposibil pentru a afla ce se intampla din cauza faptului ca lucrurile devin prea stilizate. Unele dintre tranzitiile din actiune sant intr-adevar prost realizate, si au existat cateva locuri in care se simtea ca un panou ar fi lipsit pentru a reduce decalajul dintre miscari. Un exemplu de acest lucru care se stinge este o scena mai tarziu in volumul in care un personaj merge in toaleta inainte de a fi brusc atacat fara un panou clarificand cum sa intamplat de fapt. Chiar si dupa ce m-am uitat la panouri de mai multe ori, nu am putut spune daca a existat o tranzitie aici, si aceasta a fost una dintre multe scene care impunea un cuplu sa incerce sa discearna ce ar trebui sa arate grupul. Avand in vedere ca acestea ar trebui sa fie unele dintre momentele pivot de divertisment din acest volum, era frustrant sa se simta distras de actiunea reala in incercarea de a afla ce se intampla. Cu toate acestea, exista un numar de pagini de tip full-page care sant minunate si fac intr-adevar o treaba buna, profitand de stilul artistic intr-un mod mai clar si sper ca arta se va desfasura in timp ce seria progreseaza.

Asa ca miau miau...